Povratak

Respirația dificilă și tusea unei pisici

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button
Gabi Cernica

Gabriel Cernica, dr. med. vet.
MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti 

Î: Buna ziua,

Parintii mei au un motan birmanez de 9 ani, castrat. De la aproximativ 6 ani, in fiecare an, iarna, incepea sa tuseasca. De fircare data veterinarul ii administra 5 zile de antibiotic injectabil. De vreo 2 ani, insa, episoadele de repeta de minim 3 ori pe an. Are efect tratamentul cu antibiotic, dar doar pe termen scurt.

Problema e ca stau intr-un oras mic, unde este un singur veterinar. Care recunoaste ca mai mult de atat nu are ce sa-i faca.
Ma puteti indruma, sa ii cerem anumite analize, sau cu un sfat, orice sfat? Multumim.


R:  
Respiratia dificila si tusea unei pisici este de obicei un motiv de ingrijorare, iar disconfortul este accentuat, calitatea vietii pisicii avand de suferit. Dificultatile in a oxigena la un nivel corespunzator organismul poate semnala serioase probleme de sanatate si indreapta pisica in directia unui consult de specialitate la medicul veterinar. O pisica cu dificultati respiratorii va sta mai mult retrasa, va evita efortul, va manca mai putin, va slabi si va avea de obicei, gura deschisa, pentru a capta o cantitate mai mare de oxigen. Abdomenul se va misca in ritmul respiratiei, rapid si cu amplitudine mica. Toate aceste lucruri se pot datora unei acumulari de lichid in torace sau in interiorul pulmonului. Consecutiv, organismul primeste o cantitate mai redusa de oxigen, raspunzand prin respiratie accelerata si redusa ca amplitudine pentru a compensa deficitul. In plus, apare un disconfort sever, durere si o stare generala proasta. 

Acest lichid are drept sursa diverse afectiuni, insa cele mai frecvente sunt peritonita infectioasa felina, infectiile, tumorile, traumele, hemoragiile, cardiomiopatia/insufucienta cardiaca si problemele circulatorii limfatice. Lichidul toracic sau cel pulmonar, prin acumulare, cresc presiunea asupra plamanilor si le reduce spatiul necesar maririi in volum, odata cu inspiratia normala.


Medicul veterinar specialist va efectua examinarea clinica riguroasa si apoi poate recomanda realizarea unor radiografii toracice, din cel putin doua incidente. Aceste radiografii vor evidentia, pentru privirea specialistului moficari ale ariei pulmonare sau ale traheei.


Actiunea imediata vizeaza cresterea presiunii oxigenului prin asigurarea unei surse suficiente si indepartarea, prin punctie toracica, a excesului de lichid, daca acesta exista. Aceasta manopera este cea care reduce suferinta pisicii, permite, in anumite conditii, cresterea in volum a plamanilor si imbunatatirea respiratiei. Lichidul extras, are diferite proprietati in functie de afectiunea ce a determinat acumularea sa. De aceea, uneori este utila analizarea acestuia, reevaluarea radiologica dupa indepartarea lichidului, realizarea altor teste de sange sau de alta natura, pentru a avea o vedere de ansamblu asupra gravitatii afectiunii. De asemenea, administrarea medicamentelor care sa stimuleze eliminarea lichidului din organism prin diureza, mai ales in cazul insuficientei cardiace.


Din pacate, majoritatea manoperelor medicale sau administrarea medicamentelor care sa ajute pisica in acest caz se pot face numai dupa un consult medical, iar tot ce puteti face acasa este sa ii asigurati pisicii un mediu linistit, lipsit de stres sau care sa o oblige sa efectueze distante lungi.


Analizele pe care le puteti face sunt cele care sa diferentieze o infectie care persista si reapare periodic (prelevarea de exudat faringian si realizarea unei culturi microbiene) de insuficienta cardiaca sau astm (o reactie alergica care se tine sub control cu ajutorul aerosolilor si care poate fi observata la radiografie). De asemenea, va recomand si efectuarea unui examen al sangelui si mai ales unul parazitologic, pentru ca sunt multi paraziti care se localizeaza la nivel pulmonar (inclusiv Dirofilaria).