Alopecia la pisici

Ioana Strungaru, dr. med. vet.

MAXI PET Bd. Chimiei, nr. 2 (zona comerciala, intersectie Bd.Tudor Vladimirescu cu Bd.Chimiei), Iasi

---

 Î: Bună ziua! Am o întrebare legata de alopecia la pisici. Pisica mea are, în dreptul gatului, o zona unde a rămas fără par, însă pielea arata normal. As vrea sa îmi recomandați un șampon de buna calitate și niște pastile sau alte produse necesare pentru aceasta problema. Multumesc!

R: Alopecia este o afecțiune des întâlnită la câini și pisici, reprezentând o afecțiune a foliculului pilos și a părului, putând fi generalizată sau localizată, temporară sau definitivă.

Alopecia poate proveni dintr-o serie de cauze ce necesită atenție sporită din partea stăpânilor și de cele mai multe ori un tratament de lungă durată, la recomandarea medicului veterinar.

Printre cele mai frecvente afecțiuni care provoacă alopecie, se numără:

- toaletare excesivă generată de stres sau durere
- alergiile - pisicile pot dezvolta sensibilități la anumiți acarieni, alimente, proteine sau pot face alergii de contact
- afecțiuni fungice - dermatofitoza și supradezvoltarea bacteriilor la nivelul pielii, pot avea drept rezultat căderea blănii
- hipertiroidismul
- hipersensibilitatea la paraziți

Căderea părului nu se limitează doar la cauzele enumerate mai sus. Pot exista și alte afecțiuni mai grave, de aceea vă recomandăm să mergeți cu pisica la un cabinet veterinar în vederea unui consult.

Cauza afecțiunilor cutanate este multifactorială, motiv pentru care stabilirea exactă a afecțiunii presupune investigații amănunțite.

Pentru a putea pune un diagnostic cert și determinarea tratamentului adecvat de care pisica dumneavoastră are nevoie, trebuie realizat un consult dermatologic. Un control dermatologic complet va cuprinde: un consult general, un set complet de analize de sânge, citologie cutanată, raclate cutanate, tricograme, examen otoscopic și citologie otică, cultură bacteriană și antibiogramă, cultură dermatofiți și interpretare fungică a culturii, testare alergică intradermică, testare serologică in vitro (din ser sau sânge), prelevarea de probe pentru realizarea examenelor de biopsie etc.

Tratamentul problemelor cutanate diferă în funcție de afecțiunea identificată, putând conține: administrarea unei diete alimentare, tratamente locale (aplicarea de soluții/unguente, băi cu substanțe medicamentoase), terapie pe cale generală (pe cale orală sau injectabilă), administrarea de imunoterapie specifică, tratarea altor afecțiuni identificate etc. În anumite cazuri, dermatitele au nevoie de tratamente îndelungate de câteva săptămâni sau luni de zile.